marți, 7 octombrie 2014

Explicaţii ale dificultăţilor de vorbire şi achiziţie a limbajului la copiii cu sindrom Down.


            În mod normal un copil (Buckley, 2000) are nevoie să audă de 5-6 ori un cuvânt ca să-l rețină. Copiii cu sindrom Down au nevoie să-l audă de 10-12 ori, sau chiar mai mult. 

            Copiii cu sindrom Down pot învăţa cuvinte noi prin jocuri cu imagini sau alte metode vizuale. Pentru ei învățarea din propoziţii a cuvintelor este mult mai dificilă.

            Aceste dificultăţi se pot datora următoarelor probleme: diferenţe anatomice, pierderi de auz sau vizuale, discriminare fonologică slabă, memorie de lucru slabă, dificultăţi motorii ale aparatului fono-articulator.

            Diferente anatomice:

            Factorii anatomici asociaţi deficienţelor articulatorii la persoanele  cu sindrom Down sunt: cavitate bucală prea mică în raport cu dimensiunile limbii; o limbă proeminentă, îngroşată, puţin mobilă, adesea fisurată; laringe situat prea sus, cu eliminare de mucozităţi; mixoedem al faringelui; hipotonie a muşchilor care intervin în vorbire – limbă, buze, palatul moale, muşchii respiratori. De asemenea, la diferite persoane cu sindrom Down întâlnim: buze care au iregularităţi ale formei, anomalii palatale; implantare dentară defectuoasă; nas aplatizat, subdezvoltare a sinusurilor şi a căilor nazale; frecvente infecţii respiratorii, inflamaţii ale laringelui şi bronşite ce provoacă tusea, reducerea generală a capacităţii respiratorii.(Preda, 2007-2008 )

            Pierderi de auz.

            La unii copii cu deficiențe asociate (auditive sau vizuale) se perturbă în diferite grade comunicarea verbală. Unii autori notează o frecvenţă destul de mare a deficienţelor auditive la persoanele cu sindrom Down (până la circa 70 % din cazuri). Pierderea auditivă variază de la uşor la moderat, existând subiecţi care au deficienţe auditive de tip perceptiv sau mixt, iar alţii  au deficite de tip conductiv. Cercetări mai recente care au investigat potenţialele evocate auditive la nivelul trunchiului cerebral la copii cu sindrom Down au confirmat existenţa unor probleme de conducţie auditivă la o proporţie importantă dintre acestia. Totuşi, numeroase persoane cu sindrom Down prezintă anomalii în potenţialele evocate auditive ale trunchiului cerebral. Disfuncţionalităţile de la acest nivel par a se corela pozitiv cu gradul deficienţei mintale. (Preda, 2007-2008)

           Discriminarea fonologică

            Copiii au probleme în discriminarea cuvintelor care sună similar (paronime- ex.  pară- bară), chiar dacă nivelul auzului este normal. Acest lucru face și mai dificilă învăţarea şi înţelegerea cuvintelor când copiii sunt expuși unei vorbiri stâlcite. (Buckley, 2000)

            Memoria de lucru 
            Memoria de lucru este sistemul care păstrează informaţiile verbale şi vizuale venite, destul de mult, astfel încât creierul să le poată procesa şi înţelege. In mod normal lungimea digiţilor creşte în timpul copilăriei de la 3 digiţi la 4-5 ani, spre 6-7 digiţi la 16 ani. La copiii cu sindrom Down, lungimea memoriei de lucru nu creşte în mod normal cu vârsta şi de aceea majoritatea adolescenţilor şi adulţilor cu trisomie 21 au lungimea de 2-4 digiţi.

            Există ceva date referitoare la antrenarea memoriei de lucru în sensul că aceasta poate fi îmbunătăţită la copiii cu sindrom Down, ceea ce duce la dezvoltarea gramaticii.
Memoria de lungă durată însă nu este afectată la persoanele cu sindrom Down. (Buckley, 2000)

            Dificultati motorii ale verbalizarii

            Problema inteligibilităţii scăzute la majoritatea copiilor cu sindrom Down se datorează numărului mare de operaţii neefectuate sau a unor mecanisme ale creierului care trebuie să planifice şi să organizeze producţia, şi a unor dificultăţi ale musculaturii oralo – faciale şi a limbii. Chiar dacă mecanismul vorbirii lucrează propice, copiii pot avea dificultăţi în a auzi clar sunetele emise şi a cuvintelor, astfel încât să stabilească modul de execuţie al verbalizării lor. Ei prezintă dificultăţi în producerea corectă a sunetelor şi folosirea lor în cuvinte. (Buckley, 2000)
 
Bibliografie
 
Buckley, S.J., (2000). Speech, language and communication for individuals with Down syndrome–An overview. Down Syndrome Issues and Information. 5/03/2009.
 
 
 
Preda, V., şi Preda , R., (2007-2008) Psihopedagogia Intervenţiei Timpurii. Suport curs. Psihopedagogie Specială


 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu