Afazia este o tulburare neurologica.
Ea se manifesta prin pierderea capacitatii de exprimare a pacientului, sau prin pierderea
capacitatii de comprehensiune determinate de leziuni cerebrale.(dupa
Craciun,2009).
Orice
proces de reabilitare neurospihologică (dupa Craciun,2009), trebuie să debuteze cu un examen
neuropsihologic cât mai amănunţit, examen, care are ca scop detectarea
deficitelor neurocognitive, comportamentale şi sociale (ex.reacţiile psihice
ca urmare a pierderii abilităţilor verbale, depresii, calitatea vietii) de care
suferă pacientul. După examinare, se vor stabili bazele structurale ale
deficitelor, respectiv tipul deficitului organizaţional al sistemului
funcţional. Acest ultim pas are o importanţă deosebită, în ceea ce priveşte
alegerea tehnicii potrivite pentru restructurarea sistemului funcţional
perturbat şi în alegerea metodei de reabilitare adecvate (Leon- Carrion, 1995).
Pentru stabilirea unui diagnostic
clinic al afaziei trebuie coroborate mai multe surse informationale: observatia
comportamentului manifest, istoricul bolii, (Craciun,2009), diferitele rezultate ale
explorărilor medicale (imagerie moderna, tomografii computerizate etc), teste standardizate
si teste specifice (calitative sau cantitative).
Observaţiile
(dupa Craciun,2009) oferă examinatorului posibilitatea de a
colecta informaţii privind comportamentul emoţional şi social al pacientului,
respectiv informaţii legate de deficitele cognitive şi executive ale acestuia.
Observaţia comportamentului afişat permite o primă aproximare, atât calitativă
cât şi cantitativă a deficitului prezent, ceea ce face posibilă elaborarea unor
ipoteze referitoare la clasificarea, etiologia, respectiv evoluţia bolii.
Această primă ipoteză urmează a fi testată ulterior prin alte demersuri.
Istoricul
bolii şi diferitele rezultate ale explorărilor medicale oferă un cadru informaţional ce face
posibilă interpretarea datelor testului, respectiv validarea ipotezelor
elaborate pe baza observaţiilor directe. (dupa Craciun,2009)
Evaluarea clinica a afaziei
( Franta): TABEL
1 – (dupa Xavier de Boissezon, 2010)
Ce testam
|
Cum testam
|
Obiective
|
Vorbirea spontana
|
1.Angajare in conversatie –nume, varsta, adresa, cum sunteti?
2. Producere limbaj expresiv spontan: profesie, istoria bolii
3. Descrierea de imagini
|
1.Incredere in sine.
2.ev.rapida a capac. de exprimare, fluenta
3.detectarea problemelor de asociatie
4.evaluarea capac, de autonomie.
5.conduita (dorinta de corectare si de articulare corecta a cuvantului)
6. auto-coretare
|
Comprehensiune orala/ verbala
|
1.Discriminare verbala: alegerea unor imagini cu multiple sensuri (cuvinte sau fraze)
2. Desenare parti ale corpului
3. Executare de ordine: manipulare de obiecte, intelegerea si executarea de ordine simple si complexe ce contin elemente lexical in relatie sintactica
4. Logica si rationament: ex: o piatra ce cade in apa se scufunda?
| |
Limbaj expresiv
|
1.Praxii buco faciale: deschide gura, sulfa, scoate limba, fluiera, umfla obrajii
2.evaluarea articulare si fonetica
a) automatisme (cifre, zile, luni)
b) intelegerea proverbelor
c) repetitii: - teste de capacitate audio – fonetice
- cuvinte simple si complexe; logatomi; fraze scurte, lungi si complexe dpdv sintactic
- agilitate verbala: repetitii rapide: tic-tac, mamam etc
|
1. evaluarea articularii
2. evaluarea erorilor fonetice, semantic
3. uneori demutizare
|
Limbaj expresiv
|
d) Numire: - Imagini, obiecte actiuni
- Schema corporala
- In context: cu ce ne spalam pe dinti?
|
1.evaluarea lipsei cuvantului, gravitatea sa.
2. unde predomina? (semantic sau gramatical)
3. analiza cantitativa a diferitelor erori observate (fonetica, semantica etc)
|
Limbaj expresiv
|
e) descriere de imagini
| |
Limbaj expresiv
|
f) teste de evaluare a fluentei verbale: cereti pacientului sa produca cat mai multe cuvinte intr-un timp – 2 minute. Sunt doua modalitati
– fluenta categoriala sau semantica: cuvinte apartinand unui camp semantic (animale/fructe)
si fluenta formala sau morfologica (cuvinte care incep cu literele…. P-R), sau sa identifice daca 2 cuvinte incep cu aceeasi litera, daca rimeaza, etc.
|
Evaluarea fluentei verbale
-prin evaluarea deficitelor fonologice centrale adica inabilitatea de a procesa informatii fonologice – prezente in deficite de output a vorbirii ( ex. dizartria)
|
Intelegerea textelor
|
-Corespondenta intre cuvantul sau fraza scrisa si imaginea sa.
-recunoasterea cuvintelor silabisite
-completarea frazelor
-proba de intelegere semantic-sintaxica a unui text
| |
Citire (cu voce tare)
|
-teste de capacitate vizuo-fonatoare
-depinde de experienta scolara
-citire de cuvinte, logatomi,
-citirea de fraze. Si evaluarea functiilor: lungime, continutul –cuvinte si gramatica
|
1 evaluarea cailor de adresare si modul acestora
2.evaluarea capacitatii exprimarii orale
|
Scriere
|
-scriere spontana si automata: nume , prenume, adresa, serie de cifre , litere
-copiere de litere, cuvinte, fraze.
- dictare – litere, cifre, cuvinte, fraze ( fruct, farmacism, frecventat, etc)
-citire cuvinte
-discurs narativ (capacitatea de elaborare si nivelul lexical si sintactic)
|
Testul poate servi scopuri multiple:
elaborarea unui standard de comparaţie, poate indica prezenţa unor leziuni
corticale, permite comparaţii ale performanţelor în cadrul aceleiaşi funcţii în
diferite momente ale evoluţiei bolii, făcând posibilă o monitorizare a
evoluţiei bolii. In cadrul diferitelor funcţii discrepanţele decelate sunt
utile din punct de vedere al diagnosticului. (dupa Craciun,2009)
Testul, (dupa Craciun,2009) ca o probă
care permite descrierea sub formă numerică a comportamentului unui subiect într-o
situaţie precis definită (instrucţiunile testului) prin raportarea la
comportamentul unei grupe de subiecţi plasată în aceeaşi situaţie.
Testul neuropsihologic face posibila
identificarea sindromului dar totodata si o evaluare precisă a deficitelor psihice
survenite (Cincă, 1971). (dupa Craciun,2009).
Această
tendinţă de localizare a funcţiilor cognitive atrage după sine şi o intervenţie
centrată pe reabilitarea centrului lezat, deficitul observat fiind un rezultat direct
al lezării centrilor. (dupa Craciun,2009)
Testarea, fie că este vorba (dupa
Craciun,2009) de o abordare cantitativă sau calitativă, a fost şi va rămâne în
continuare un element indispensabil al diagnosticului.
Testele psihologice (dupa Craciun,
2009) nu ating o precizie şi generalitate caracteristică instrumentelor care
măsoară parametrii fizici ai omului (greutate, înălţime etc.). In cadrul
testelor psihologice aspiraţia spre generalitate se face ” prin tendinţa de a
elabora teste independente de contextul cultural. Cattel (1959) încearcă să
dezvolte un test „culture free" (independent de cultură) însă chiar
noţiunea de „culture free" se pare că este o alegere cat se poate de eronată
a autorului deoarece este foarte greu de imaginat un test a cărui rezultat să
nu depindă de cultură. Orice comportament învăţat prin definiţie fiind
dependent de cultură.
Până în prezent (dupa Craciun,2009) nu
s-a elaborat un test care să prezinte această caracteristică, adică să fie cu
adevărat acultural, respectiv „culture fair". Dependenţa unui test de
contextul cultural în care a fost elaborat, adică de caracteristicile
socio¬culturale ale grupului de referinţă, devine un aspect important atunci
când se pune problema traducerii şi adaptării unui test. În acest caz, de fapt este vorba de
scoaterea din contextul iniţial şi introducerea acestuia într-un nou context.
In continuare sunt prezentate cateva
teste de evaluare a afaziei folosite in diferite tari, validate in acele tari,
tinandu-se cont binenteles de caracteristica culturala si caracteristicile
specifice limbajului din tara respectiva.
Teste standardizate (globale) de
evaluare a afaziei
- teste preliminare, trasarea unor linii de baza in apreciere evolutiei si a
efectelor de reeducare. (dupa Xavier de Boissezon, 2010).
Sunt incadrate in aceste teste
standardizate urmatoarele: (dupa 1, 5,6)
Nume test, autor
|
Structura
|
Observatii
|
1.Boston Diagnostic Aphasia Examination
(BDAE) H.Goodglass& E.Kaplan
|
34
subteste ce examineaza componente diferite ale limbajului precum si aspecte
ale perceptiei si rezolvare de probleme
|
Bine cunoscut, si inteles, dar lung. Evalueaza profilul
deficientelor si severitatea lor.(folosit
in Marea Britanie si in Franta)
|
2. Western Aphasia Battery
(WAB)
|
Contine
10 subteste ce examineaza aspecte legate de limbaj, numire, repetitie,
intelegere/comprehensiune.
|
Mai
scurt ca BDAE ( 60 min) determina severitatea si permite categorizarea in
sindroamele principale.
|
3. Comprehensive
Aphasia test ( CAT)
|
34
de subteste include un screening cognitiv, o baterie de evaluare a
limbajului (21 subteste) si un chestionar de dizabilitati
|
Un
test nou ce trebuie completat in 90-120 min, ce poate fi folosit si in stadii
incipiente de afazie.
|
4.Protocol Montreal Toulouse 86,
Nespoulous, Lecours et coll, 1986-1992
|
2
module: M1 alfa: examen clinic standardizat: numire, repetite, citire,
scriere dupa dictare, copier, intelegere orala sau scrisa.
M1
beta: teste complementare: descrierea de imagini, intelegerea textelor,
manipulare de obiecte etc.
|
Validat
in Franta
|
5.Der Aachener
Aphasie Test (AAT)
Huber, Poeck,
Weniger& Willmes, 1983
|
6
subteste; vorbire spontana, test Token, repetitii, evaluare scriere,
redenumire si intelegere
|
Validat
pentru vorbitori de lb. germana
|
Teste Specifice pentru evaluarea
afaziei au ca
obiectiv explorarea in detaliu a unui aspect semiologic particular sau
evaluarea tratamenutului cognitiv. Sunt asftel baze pre –terapeutice si pot
explica mecanismul si nivelul interventiei cognitive.
Tabel teste specifice pentru evaluarea afaziei
(dupa 1,3,5,6)
Nume test, autor
|
Structura
|
Observatii
|
1.Psycholinguistic Assessment of Language
Processing ( PALPA) Kay et al
|
O
selectie de diferite teste individuale pentru afazie, ex: procese fonologice,
citire, scriere etc
|
Se
pot selecta subteste si pot fi folosite separat depinzand de fiecare caz in
parte.
|
2.Porch Index of Communicative Ability
(PICA) B.E. Porch
|
18 subteste, grafice, verbale si gestuale, folosind 10
itemi comuni ( ex. Creion, cheie..)
|
Un
sistem foarte sensibil de masura a abilitatilor de comunicare si a
modificarilor performantelor. Foarte util in monitorizarea tratamentelor.
|
3.Amsterdam Nijmegen Everyday Language Test
(ANELT), Blomert et al
|
10
situatii in care pacientul trebuie sa demonstreze abilitati comunicationale practice
|
Destul
de greu de folosit in evaluarea frecventa a tratamentului afaziei
|
4. Token Test ( TT)
E. de renzi & L. Vignolo
|
Un
set de figure geometrice de culori si marimi diferite in care pacientul este
rugat sa faca anumite lucruri ( sa atinga, sa arate….)
|
Evaluarea
comprehensiunii orale, folosita in
screeningul afaziei, test cantitativ influentat de abilitati motorii ex.
Apraxia, bradikinezia.
Folosit pt. lb
engleza, franceza, germana.
|
5. Test of the Reception of Grammar (TROG)
D. Bishop
|
20
parti examinand structuri sintactice ce cresc in complexitate de la un cuvant
simplu la fraze complicate
|
Test
calitativ de evaluare a comprehensiunii (15-20 min) aplicat atat in achizitia
limbajului cat si in afazie.
|
6. Pyramids & Palmtrees Test (PPT)
D. Howard & K. Pattersonr
|
52
pagini cu triplete de imagini descriind obiecte si acelasi numar de pagini cu
cuvintele corespunzatoare
|
Examineaxa
imaginile separate si evalueaza asociatii de cuvinte ( cunostinte semantic
non verbale si verbale.
|
7.Kissing and Dancing Test ( KDT) T. Bak
& J. Hodges
|
O extensie a testului PPT, continand acelasi
numar de cuvinte/imagini in acelasi format dar reprezentand actiunile
|
Evalueaza
in mod specific cunostinte legate de actiuni/verbe ce pot fi deduse din obiecte/substantive
|
8.Der C-Test
|
50
propozitii. Persoana testata trebuie sa repete si sa detecteze orice gresala.
Reactiile persoanei trebuie clasificate dupa urmatoarea schema: A-repetare
cuvant; B repetare corectiva; C repetare corectiva cu alta gresala; D alte
reactii; E fara reactie
|
Test
lingvistic, ce determina probleme fine de sintaxa.
Validat
pt. lb. germana
|
9. Test Lillois de Comumunication,
Rousseaux et al., 2000
|
3
parti: interviu dirijat, discutii pe o tema data, test PACE: Are 3 grile de
evaluare: atentia si motivatia comunicarii; evaluarea comunicarii verbale;
evaluarea comunicarii non-verbale.
|
Validat
in Franta
|
10. Echelle de Communication Verbale De
Bordeaux ;
Darrigrand et Mazaux, 2000)
|
34
intrebari de evaluare: pentru exprimarea intentiilor, conversatie, utilizarea
telefonului, relatii cu comerciantii si necunoscutii, citirea documentelor
scrise etc.
|
Validat
in Franta
|
Teste pentru
evaluarea depresiei si calitatii vietii:
Franta: MADRS; SIP 65 ( Benhaim et
coll, 2003);Echelle de Satisfaction de vie (Fugl-Meyer, 1991) ( dupa Xavier de
Boissezon, 2010)
In coroborarea evaluarilor si
stabilirea diagnosticului clinic se poate tine cont de clasificarea anatomo-clinica
a afaziilor (dupa O.Moreaud si Co, 2010) propusa initial de Wernicke si
Lichtheim in secolul XiX , reactualizat de alti autori nord americani intre
anii 1960 si 1970. Aceasta clasificare este larg intrebuintata in afazii
vasculare. Se bazeaza pe caracteristici ale perturbarilor lingvistice observate,
fluenta, intelegere, repetitii. (tabelul de mai jos)
Tabel
. Clasificarea afaziilor (dupa 1-15) (dupa O.Moreaud si Co, 2010)
Tip afazie
|
Fluenta
|
Lipsa cuvant
|
Intelegere
|
Repetitie
|
Deformare
|
A. Broca
|
Scazuta
|
+
|
Sub normal
|
Alterata
|
Probleme de articulare,
disprozodie, agramatism
|
A.de conducere
|
Mai scazuta
|
+ / -
|
Normala
|
Alterata
|
Parafazii fonemice
cu conduita de corectare
|
A.Wernicke
|
Normal sau marita
|
++ spre +++
|
Foarte alterata
|
Alterata aproape
imposibila
|
Parafazii fonemice/
verbale
Semantic,
dis-sintactice/jargon
|
A.Globala
|
Foarte scazuta
|
+++
|
Foarte alterata
|
Alterata aproape
imposibila
|
Discurs limitat la
stereotipii
|
A.transcorticala
motorize (A.dinamica a lui Luria)
|
Scazuta
|
+/-
|
Normala
|
Normala
|
Fara
|
A.transcorticala
senzoriala
|
Normal sau marita
|
++
|
Foarte alterata
|
Normala , adesea
ecolalica
|
Parafazii verbale,
semantice
|
A.sub-corticala
|
Variabila
|
+
|
Variabila, adesea
normala
|
Normala
|
Parafazii verbale,
hipotonie, posibile probleme de articulatie
|
+/- prezenta, putin severa sau absenta; + prezenta, putin severa; ++ severa; +++ foarte severa.
După stabilirea tipul deficitului organizaţional al
sistemului funcţional, se poate alege
tehnica potrivita fiecarui caz pentru restructurarea sistemului funcţional
perturbat şi alegerea metodei de reabilitare adecvat. (Leon- Carrion, 1995).(Craciun,
2009)
BIBLIOGRAFIE
1.
Bak.
T., 2005, Aphasia, ACNR vol5, nr.2
may/june,
2.
Craciun,
M., 2009, Diagnosticul si tratamentul
afaziei, Ed.Risoprint, Cluj Napoca
3.
Mazauc,
JM si Daviet JC, 2007, Aphasies: Evaluation
et reeducation; Enseignement
National DES de Médécine Physique et de Réadaptation et DIU de
Rééducation; Module:Neuropsychologie et
Rééducation, Garches,
4.
Moreaud,
O., si Co, 2010, L’aphasie du sujet ȃgé,
Psychol NeuroPsychiatr Vieil 2010; 8(1): 43-51
5.
Xavier
de Boissezon, 2010, Aphasie: Evaluation
et prise en charge, Enseignement National DES de Médécine Physique et de
Réadaptation et DIU de Rééducation, Module:Neuropsychologie et Rééducation,
Garches
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu